| Grottole| il Paese| Monumenti| Feste Popolari| Leggende Popolari| Artigianato locale| Filastrocche| Giochi altri tempi| La canzone popolare| Spedizione Etnologica| Personaggi Storici|Pubblicazioni| La cucina| Grottole Storia arte cultura| Toponimo| borgo medievale| Storia comunita| Profilo territoriale| il castello| Chiese luoghi di culto| Spedizione etnologica| De Martino| Morte Pianto ritualeGrottole, Matera, Laibis Servizi Informatici, realizzazione siti web, ecommerce, via nazionale 40, Grottole, Matera Paese, Cultura, Grottole, Turista, Turismo, Antico, Castello, Tradizioni, Turismo basilicata, Palazzi, Chiese, Matera, mariolina venezia
FAIL (the browser should render some flash content, not this).
Filastrocche

Ecco le filastrocche, a volte senza senso, a volte con valore magico ed altre volte piuttosto colorite, ma tutte con cadenza ritmica molto accentuata che accompagnavano i giochini dei bambini alle prese con le prime parole.

 

Sacc’ na’ canzòn’

e nu uadd’ e nu papòn’

e lu uadd’ a quatt’ piet’

e chiamam’ a Chiancariedd’.

Chiancariedd’ é giut’ fôr’

e chiamam’ a don N-cól’

don N-cól’ é giut’ a’ mess’

e chiamam’ la patess’

la patess’ sta ‘ndó lliett’

ch nu par’ d’ surg’ ‘mpiétt’

e lu figghjj ‘ndà la naca

ch nu par’ d’ surg’ ‘ncap’

e l’attàn ‘ndô quasciòn’

tupp’, tupp’ ‘u quzz-lòn’

 

Cacaron’  sc-gghjjmentì

scì a cacà ‘ndô ch-mment’

‘u ch-mment’ stèva chiùs’

e scì a cacà ‘ndo p-rtùs’.

 

Sciamn’ a cocch, Jann’,

ca facim’ tre dann’:

jjuôgghjj str-scìm’,

suonn’ p-rdim’,

sciamn’ a cocch

ca megghjj facìm’.

 

Mo’ s’ n’ ven’ ‘u squarpàr’

ch tre fic’ ‘ndo s-nàl’,

s’ l’ mang’ a jùn’ a jùn’,

la m-gghiér’ lass’ d-sciùn’.

 

Tupp, tupp, ‘ndó m-rtàl’

s’è sp-sat’ ‘u sp-ziàl,

s’è p-gghiat’ ‘na pup’ d’ pezz’

quann’ camin’ tutta s’ spezz’.

 

Er’ ‘u tiemp’ d’ l’uv’ e s’ m-tèv,

v-dibb’ ‘na cèrs’ e jér qualaprech,

da sott’ cadev-n’ li pèr’ ammatùr’.

Arr-vò ‘u patrùn’ d’ l’ c-ras’ e diss:

“Ci jé l’ômm-n’ ca abbatt’ l’ m-lun’?”.

M-nabb’ ‘na prét ‘mbònt’ ô nas’

e assì ‘u sagn’ dô disc-t’ du pet’.

 

Prapta-bbumm! Mo’ pass’ la zit’:

jé la figghjj d’ chianta pr-cuoch’,

va v-stut’ d’ fronn’ d’ fich,

prapta-bbumm, mo’ pass’ la zit’.

 

Quann’ mamt’ fil’ ‘u fus’

com’ ‘u ten’? Apiert’ o chius’?

E ch nan perd’ l’us’

jé mienz’ apiert’ e mienz’ chius’.

 

Zumb e z-mbétt’

e ch Santa R-sabbétt’,

quscìn’ matarazz’

la Madonn’ t’ pigghjj ‘mbrazz’.

 

Serra, serra,

mingt’ uèrr’…

mang’ e bbiv’…

e cucct’ ‘ndèrr’.

Punt’ e bast’,

cic-r’ e past’,

pigghjj ‘a bbôrz’

e vattìnn’ a cast’.

 

Cìul’ Ciàul’ scèv’ a l’uórt’,

la mmalòmbr’ scev’ apprriess’

si nan ér’ ch jamm’ tuort’

Cìul’ Ciàul’ sarìa muort’.

 

‘U ciucc’ ‘ndô vaddòn’

port’ la salm’ e nan s’ n’addòn’,

s’ n’addòn’ ‘u mes’ d’ masc’

quann’ s’accôgghjjn’ l’ c-ras’.

 

‘Ng’er-n’ tre p-zzient’

ca scèv-n’ Vasient Vasient…

jé bbèll’, ‘a vogghjj quntà?

 

‘Na volta ‘ng’éra jùn

ca purtav’ ‘u wuàwt’ ‘n cul’,

s’ v-ltav’ e s’agg-rav’

semb’ ‘u wuàwt’ ‘n cul’ purtav’.

 

Cuopp’ cuopp’ Santa L-cìjj

si non m’ n’ dà n’ picch’

t’à da fa’ c-cà l’ôcchjjr.

 

Tutr’ e tutr’ tu,

ci la lass’ na’ la pigghjj kkiù.

Non mangiam’ kkiù saràch,

saràch e t-n-riédd’

l’uôcchjj tuvv’ e ciaramiedd’.

Papà s’à da accasà

e bella donn’ s’à da pigghià.

Tutt’ la nott’ s’ la sonn’,

s’ la sonn’ ‘n paravis’

tutt’ la nott’ la ten’ accis’.

 

A ci sì figghjj?

A tre qunigghjj…

‘a mamm’, attan’ e ‘a figghjj.

 

Mir, m-niedd’

fior’ d’aniedd’.

Mir, m-nà japr’ qua.

 

Catarina vascia vascia,

trèmb’ ‘u ppan’ sop’ a’ casc’,

va la mosca cavaddìn’

cegghjj ‘u cul’ a Catarin’.

 

Jjuocchjj tuórt’

S’è mangiat’ a fr-n côcch,

ll’è giut’ l’anuózzl’ ‘ngann’

e Quaremma va f-lann’.

 

Pira e pira sett’

e lu quràp e la barrétt’

e lu quràp e lu quràp

e la vicc’ ch lu pap’

e la vicc’ e la vicc’

e lu cul’ ca s’ spicc’

e lu cul’ e lu cul’

e la spina senza zuocchl’

e la spin’ e la spin’

e la vòtt’ d’ vin’

e la vòtt’ e la vòtt’

e la fedda d’ pr-sòtt’

e la fedd’ e la fedd’

e la scianca d’ v-tedd’

e la scianch e la scianch

e lu liett’ d’ travagl’

e lu liett’ e lu liett’

e nu cuopp’ d’ ch-nfiett’

e nu cuopp’ e nu cuopp’

quann’ cad’ fa ‘nu bbèll’ sc-cuopp’.

 

Vill villut’

cavall’ p-zzùt’

sott’ a l’arch d’ sant’ Nicola

jéss’, palòmm’, ‘va a la scôl’.

 

Soldat’ ca va a la guerr’

mang’ e bbiv’

e cuccht’ ‘ndèrr’.

 

Jun’, du’, tre cannell’,

quatt’, cingh, falzarell’;

dì ca sì, dì ca no

cuntatill’ ca tant’ so’.

 

Jér vecchjj zì Francisch,

scev’ atturn’ a la m-scisc-ch

e, amor’ ca non p-tì arr-và,

s’acqurdò cu baccalà.

 

Tatarann’ vecchjj vecchjj

scev’ s-nann’ l’arianett’,

‘u ll’arianett’ s’ sfasciò

e mammarann’ s’inquietò.

 

Tatarann’ vechjj vecchjj

scev’ s-nann’ ‘u fr-sc-chett’,

s-nav’ ‘u qualarin’

tatarann’ ‘u minghiarìl’.

 

Cicc pasticc,

pallottla ‘n cul’…

a mammarann’ l’ p-lizz’ ‘u cul’.

 

Ci è fatt’ u pept’ f-tent?

L’ vol’ cadè ‘na pacch d’ vendr’.

Ci è fatt u pept’ pur?

L’ vol’ cadè ‘na pacch d’ cul’.

 

Luna, luna,

damm’ nu piatt’ d’ maccarùn’

e si na’ m’ l’ cuónz’ buón’

t’agghia sfascià ‘u quallarùl’.

 

A man’ a  man’ accatta panar’

sciam’ a la vign’

a accogn’ la pign’ ( o la trign’)

Se, se!

 

Barbarella m-stazzella,

e chi ride va all’inferno

chi non ride in paradiso.

 

Chiov’ e chiov’

E la jatt’( o la vecchj) fasc’ l’ ov’,

l’ fasc’ a quatt’ a quatt’,

pass’ jun e s’ spdazz’.

 

 

Mammarann’ jè fatta vecchjj

ch’ n’ pèp-t’ s’ s-t-nnecchj.

A panz’ s’arrafagn’

e a ca-tarr’ nang’ son’ kkiù.

 

Storj e mamorij

è u  cul’ d’ zia V-ttorjj,

è u  cul’d’ zia Marì

e bona ser’ a s-gn-rì.

 

Ah! C’è bbell’ uaglion’!

Mangia cunfiett’

e caca fasol’!

 

Paletta, paletta,

s-gnùra ch-mmar’,

tegn’ ‘na figghjj ca sap’ sc-quà,

sap’ sc-quà lu trentaquatt’…

jùn’, du’ tre e quatt’.

‘Ngè nu côrn’ ‘n cul’ a fratt’,

fratt’ s’ n’ scì,

‘n cul’ a te r-manì.